Unde se situează România în plan internaţional?
Rezultatele României la citire, matematică şi ştiinţe sunt mai slabe decât cele ale majorităţii altor ţări din EEAC.
Mai mult, România se află în urma majorităţii ţărilor membre ale OCDE.
Rezultatele din domeniul educaţiei sunt mai inechitabile în cazul României decât la nivel internaţional
Elevii din medii avantajate din punct de vedere socioeconomic şi fetele au rezultate mai bune decât elevii din medii defavorizate şi băieţii.
Sunt necesare politici care să contribuie la succesul tuturor elevilor.
Un factor important ce influenţează rezultatele elevilor este mediul în care este situată şcoala pe care o frecventează
Elevii români din mediul urban au rezultate mai bune decât elevii din mediul rural, procentul fiind mai ridicat decât în cazul elevilor cu caracteristici similare din cadrul OCDE.
Cheltuielile cu educaţia ale României sunt limitate, potrivit standardelor regionale şi internaţionale
România cheltuie pe educaţie mult sub media OCDE. Creşterea cheltuielilor ar putea contribui la obţinerea unor rezultate şi mai bune.
Resursele educaţionale sunt mai inechitabile în cazul României decât la nivel internaţional
Directorii de şcoală au raportat preocupări mai mari cu privire la lipsa de resurse din:
Şcolile cu un număr mai mare de elevi defavorizaţi
Şcolile rurale
Aceste tendinţe se observă şi la nivelul ţărilor din EEAC şi OCDE.
Elevii din România petrec mai puţin timp în clasă decât elevii de la nivel internaţional
Elevii petrec cu aproximativ două ore mai puţin timp în clasă pe săptămână decât elevii din cadrul OCDE.
Creşterea timpului petrecut în clasă poate atrage performanţe mai ridicate.
Elevii din România prezintă un risc mai mare de absenteism decât elevii de la nivel internaţional
72% dintre elevi au lipsit de la ore sau de la şcoală în ultimele două săptămâni.
Absenteismul este corelat cu rezultate şcolare mai slabe şi poate conduce la comportamente cu risc crescut, precum abandonul şcolar.
Practicile didactice din România sunt diferite de cele internaţionale
Comparativ cu media ţărilor OCDE:
Cadrele didactice din România recurg mai des la predarea directă (de exemplu, prelegeri şcolare).
În plus, oferă feedback mai rar şi folosesc mai puţine metode adaptive care răspund nevoilor individuale ale elevilor.
Practicile adoptate în mod uzual de către cadrele didactice din România sunt corelate cu punctaje mai slabe la citire
Preferinţa pentru predarea directă este corelată, în general, cu performanţe mai slabe la citire, în timp ce preferinţa pentru predarea adaptivă este corelată, în general, cu performanţe mai bune la citire.
Numărul cadrelor didactice din România care participă la programe de dezvoltare profesională este mai mic decât valorile de la nivel internaţional
Dezvoltarea profesională poate fi importantă pentru îmbunătăţirea constantă a cadrelor didactice, însă doar 31% dintre cadrele didactice din România au participat la astfel de sesiuni în ultimele trei luni.